Într-o zi de toamnă aurie (29 septembrie), nu departe de satul poetului ţărănimii, George Coşbuc, se năştea, la Telciu, Fiad Vale, domniţa cantecului popular, cu nume de rezonanţă: Domnica Dologa. Peisajul de-o frumuseţe tulburătoare a satului natal – Fiad – a insoţit-o in copilărie şi a conturat viitoarea personalitate a artistei profesioniste. Traseul spre culmile gloriei a fost pavat cu multă trudă, dar şi cu satisfacţii pe măsură. După absolvirea liceului la Năsăud, se angajează la „Textila” pentru a-şi asigura, conform acelor vremuri, o meserie. Dragostea pentru cantec răzbate insă, şi in ciuda greutăţilor şi opreliştilor cu multă muncă şi seriozitate, Domnica Dologa ajunge, in anul 1988, să colaboreze cu „Cununa de pe Someş”. Prin repertoriul de-o frumuseţe de netăgăduit, prin costumele parcă pictate de ţărăncile de pe Sălăuţa, prin frumuseţea vocii şi prestanţa scenică, frumoasa Domnica Dologa ajunge, in scurt timp, cap de afiş al prestigiosului ansamblu al Casei de Cultură Bistriţa. Prin intermediul poetului Radu Săplăcan şi a realizatorului Gelu Furdui, are primele inregistrări la Radio Cluj, cu care va intra in fonoteca de aur a radioului, dar şi in inimile spectatorilor. Susţine turnee in Ungaria, Polonia, Germania, Austria, Olanda, Danemarca, Portugalia, Israel, Grecia. A colaborat cu cei mai prestigioşi dirijori din Romania, un punct aparte in evoluţia interpretei constituindu-l colaborare cu maestrul Paraschiv Oprea. Recunoaşterea pentru promovarea folclorului romanesc s-a concretizat prin caştigarea celor mai mari concursuri de gen, amintind aici „Topul tinerilor interpreţi”-1995, realizat de Radiodifuziunea Romană. Este prima bistriţeancă care caştigă trofeul „Crizantema de aur” – Targovişte, 1998, juriul de specialitate fiind incantat de darul şi harul pe care-l are artista, de interpretarea absolut năucitoare, ascultătorii legănandu-se pe aripa de vis a amintirii, ascultand cu sufletul deschis unduirile fremătătoare ale romanţelor.

28.09.2010
Menuţ Maximinian